si e doar inceputul.
te iubesc!
marți, 27 octombrie 2009
2 ani
de cand sper,visez,iubesc,cad,ma ridic(i),sunt iubit,rad,traiesc,ma-ntristez ca apoi sa fiu mai fericit ca niciodata cand ma impac, 2 ani de cand nu mai exista eu, ci noi.
joi, 3 septembrie 2009
marți, 25 august 2009
23+1
Back, după o absenţă mai lungă. Deh, vacanţă, slalom în beaches printre bitches, mare, mare, mare şi iar mare (4 times this year), cine mai are timp de bloguri!? Eu nu.
Sau poateee...
Tocmai m-am întors, dar pe bune. Nu zic mai multe acum că trebuie să ies în oraş, mai scriu deseară.
PS: varianta din 2004 de la Enjoy the Silence e mai bună... imo.
Sau poateee...
Tocmai m-am întors, dar pe bune. Nu zic mai multe acum că trebuie să ies în oraş, mai scriu deseară.
PS: varianta din 2004 de la Enjoy the Silence e mai bună... imo.
vineri, 17 iulie 2009
Over...
Au trecut 2, poate 3 zile de când m-am întors şi deja m-am săturat de imundul burg craiovean, plin de noxe, blocuri murdare şi tot ce NU este la mare. Dar cel mai rău e că acum gaşca s-a cam spart şi nici măcar oamenii din tabără nu mai sunt, şi e mult prea naşpa când trebuie să dai pe replay la trecut ca să mai simţi ceva. E trist că nu poţi interveni în trecut, nu poţi lua parte la acţiune. Da, sunt genul aici şi acum. Trecând peste, orice amintire, fie ea frumoasă sau urâtă, este ca o dramă în cazul în care nu poate fi într-un fel sau altul retrăită cu adevărat. Pentru că ţi-e dor de tot ce e frumos când nu mai e lângă tine.
Trebuia poate să povestesc câteva faze dar îl las pe Bogdan, trebuia să pun poze (şi poate pun câteva care mi-au plăcut mie) dar o las pe ea.
Vroiam să fac un articol ceva mai mare dar ultimul lucru din lume ar fi să-mi doresc acu să-mi dau seama cât de naşpa e acum prin contrast cu ce a fost acolo. La revedere, deocamdata!
Trebuia poate să povestesc câteva faze dar îl las pe Bogdan, trebuia să pun poze (şi poate pun câteva care mi-au plăcut mie) dar o las pe ea.
Vroiam să fac un articol ceva mai mare dar ultimul lucru din lume ar fi să-mi doresc acu să-mi dau seama cât de naşpa e acum prin contrast cu ce a fost acolo. La revedere, deocamdata!
marți, 7 iulie 2009
Corvette. Red. (1)
-E frumos apusul, iubite, dar hai sa-l fugarim, sa fie iar zi. Promit ca ne intoarcem din nou la apus dupa si stam toata noaptea la stele!
Ce faci cand nu exista "a fost" sau "va fi" ci doar este? Savurezi momentul. Ca atunci cand eram intinsi pe iarba, ametiti, privind cerul, botezand constelatii si facand introspectii, cand incerci sa o cunosti pe ea, totodata afland astfel mai multe despre tine. Cand totul e ireal, de la cerul prea plin de stele, la temperamentul ei versatil, alternand romanta cu strengaria intr-un mod mult prea fantastic. Este oare totul o iluzie, de la evenimentele in sine pana la atingerea mainilor, sarutul buzelor si confesiunile sincere?
Universul atunci, totul, parcul, stelele, marea, timpul pare cladit pentru noi. Dumnezeu ne iubeste, noi suntem singurii de pe Pamant. Nu e nicio masca, niciun teatru, doar noi.
Dar viata e ca o calatorie cu masina pe drumuri fara statii de benzina. Gonim impreuna prin efemer intr-un Corvette rosu, trecem prin viata repede, traim, dar timpul nu iarta. Gonim tanjind s-ajungem in Orasul Iubire, districtul Fericirii.
Timpul e scurt, mainile tremura aprehensiv pe volan, facem slalom printre accidente, dezastre, nefericiti care s-au impotmolit pe drum.
Ce faci cand nu exista "a fost" sau "va fi" ci doar este? Savurezi momentul. Ca atunci cand eram intinsi pe iarba, ametiti, privind cerul, botezand constelatii si facand introspectii, cand incerci sa o cunosti pe ea, totodata afland astfel mai multe despre tine. Cand totul e ireal, de la cerul prea plin de stele, la temperamentul ei versatil, alternand romanta cu strengaria intr-un mod mult prea fantastic. Este oare totul o iluzie, de la evenimentele in sine pana la atingerea mainilor, sarutul buzelor si confesiunile sincere?
Universul atunci, totul, parcul, stelele, marea, timpul pare cladit pentru noi. Dumnezeu ne iubeste, noi suntem singurii de pe Pamant. Nu e nicio masca, niciun teatru, doar noi.
Dar viata e ca o calatorie cu masina pe drumuri fara statii de benzina. Gonim impreuna prin efemer intr-un Corvette rosu, trecem prin viata repede, traim, dar timpul nu iarta. Gonim tanjind s-ajungem in Orasul Iubire, districtul Fericirii.
Timpul e scurt, mainile tremura aprehensiv pe volan, facem slalom printre accidente, dezastre, nefericiti care s-au impotmolit pe drum.
vineri, 3 iulie 2009
joi, 2 iulie 2009
Al treilea strigăt
Acesta este pentru aşa-zisa discriminare. Mult timp am fost tolerant, considerând că nu contează rasa, orientarea sexuală, patria, că toţi suntem la fel. Dar de ce persoanele discriminate sunt cele care discriminează cel mai rău?
Cine mă cunoaşte ştie că nu sunt câtuşi de puţin misogin, dar de asemenea cine mă cunoaşte ştie că nu suport feministele, cele care privesc cu superioritate bărbaţii, cele care pretind că vor egalitate. Dacă egalitate vrei, atunci nu te aştepta să-ţi deschidem uşa când intri într-o încăpere, nu te aştepta să fim mai politicoşi decât între noi şi să n-ai pretenţia să fii scutită de efort fizic. Dacă vrei egalitate, poţi fii şi tu muncitoare pe şantier sau soldat şi-ţi poţi căra plasele. Atunci vei fi îndreptăţită să arunci cu noroi şi să zici bărbaţii sunt nişte porci. Niciodată nu am vrut mai multe drepturi pentru sexul masculin, dar având în vedere unele favoruri pe care le facem ar trebui puţină consideraţie şi din partea voastră, doar orice fată simte nevoia de a fi protejată, alintată, ajutată and so on.
Trecem la culoarea pielii. Negrii sunt ok, oameni civilizaţi, deloc mai prejos decât un alb, genetic vorbind nu ar trebui să conteze rasa. Asiaticii, deh, no idea. Dar dacă e să privim în jur, în ţărişoara asta damnată, n-avem cum să nu observăm că discriminarea ar fi oarecum justificată faţă de ţigani. De ce? Pentru că ei sunt cei care ne discriminează la rândul lor, desconsiderându-ne, furând de la noi, ameninţându-ne etc.
Nu sunt un extremist ca Hitler, deşi sunt de acord că şi evreii au defectele lor, având dorinţa de a controla întreaga economie, toate băncile aproape fiind conduse de ei. Plus, acuma fac toţi pe victimele, acuzând ce li s-a întâmplat bunicilor lor cu 60 şi ceva de ani în urmă. De parcă ei ar fi singurii care au trecut prin aşa ceva! Aţi uitat că şi creştinii au fost asupriţi, şi musulmanii (cruciadele), şi negrii (în perioada de sclavie) şi aproape orice categorie rasială/religioasă?
Şi mai sunt şi minorităţile sexuale, the homos. Nu aş avea nimic împotriva lor dacă nu şi-ar împărtăşi cu ceilalţi orientările doar din dorinţa de a epata, dacă n-ar face paradele alea penibile şi dacă nu ar instiga pe ceilalţi la un comportament similar şi dacă n-ar dori să aibă aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi. Cum morţii lor au impresia că e bine ca un copil să fie crescut de doi taţi?
Nu sunt intolerant, dar nici nu mă las călcat în picioare de toţi diferiţii.
Cine mă cunoaşte ştie că nu sunt câtuşi de puţin misogin, dar de asemenea cine mă cunoaşte ştie că nu suport feministele, cele care privesc cu superioritate bărbaţii, cele care pretind că vor egalitate. Dacă egalitate vrei, atunci nu te aştepta să-ţi deschidem uşa când intri într-o încăpere, nu te aştepta să fim mai politicoşi decât între noi şi să n-ai pretenţia să fii scutită de efort fizic. Dacă vrei egalitate, poţi fii şi tu muncitoare pe şantier sau soldat şi-ţi poţi căra plasele. Atunci vei fi îndreptăţită să arunci cu noroi şi să zici bărbaţii sunt nişte porci. Niciodată nu am vrut mai multe drepturi pentru sexul masculin, dar având în vedere unele favoruri pe care le facem ar trebui puţină consideraţie şi din partea voastră, doar orice fată simte nevoia de a fi protejată, alintată, ajutată and so on.
Trecem la culoarea pielii. Negrii sunt ok, oameni civilizaţi, deloc mai prejos decât un alb, genetic vorbind nu ar trebui să conteze rasa. Asiaticii, deh, no idea. Dar dacă e să privim în jur, în ţărişoara asta damnată, n-avem cum să nu observăm că discriminarea ar fi oarecum justificată faţă de ţigani. De ce? Pentru că ei sunt cei care ne discriminează la rândul lor, desconsiderându-ne, furând de la noi, ameninţându-ne etc.
Nu sunt un extremist ca Hitler, deşi sunt de acord că şi evreii au defectele lor, având dorinţa de a controla întreaga economie, toate băncile aproape fiind conduse de ei. Plus, acuma fac toţi pe victimele, acuzând ce li s-a întâmplat bunicilor lor cu 60 şi ceva de ani în urmă. De parcă ei ar fi singurii care au trecut prin aşa ceva! Aţi uitat că şi creştinii au fost asupriţi, şi musulmanii (cruciadele), şi negrii (în perioada de sclavie) şi aproape orice categorie rasială/religioasă?
Şi mai sunt şi minorităţile sexuale, the homos. Nu aş avea nimic împotriva lor dacă nu şi-ar împărtăşi cu ceilalţi orientările doar din dorinţa de a epata, dacă n-ar face paradele alea penibile şi dacă nu ar instiga pe ceilalţi la un comportament similar şi dacă n-ar dori să aibă aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi. Cum morţii lor au impresia că e bine ca un copil să fie crescut de doi taţi?
Nu sunt intolerant, dar nici nu mă las călcat în picioare de toţi diferiţii.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
